EU SI BEBELE MEU MIK

   Ma numesc Costi, am 16 ani si jumatate, poate credeti k sunt prea mic sa vorbesc despre o peveste de dragoste, dar nu e asa, dragostea nu necesita o anumita varsta...    Povestea mea, este o poveste trista, si in cele ce voi scrie, o sa vedeti de ce...    In urma cu un an si ceva am ales sa ma stabilesc cu parintii mei in spania, credeam k asa o sa fie cel mai bine, nu m-am gandit la ce se poate intampla pe parcurs, la ce greutati voi intampina aici...La inceput totul a fost ok, dar cu timpul nu a mai fost asa, asta pentru k am inceput sa duc lipsa celor din tara.
   Povestea mea cu Madalina a inceput cand eu mi-am bagat internetul.Intr-o seara cand vorbeam cu un prieten al meu si nu aveam ce face, i-am cerut id-uri de fete, si el mi-a dat id-ul ei...Pe ea o cunosteam de mult timp, de mici copii, dar nu avem legaturi prea mari, doar ne salutam si atata tot.Nu credeam vreodata k o sa fim impreuna.Am inceput sa vorbesc cu ea pe messenger, dar nu am vorbit prea mult, nu prea aveam ce.
   A doua seara am vorbit iarasi, dar eu nu mai stiam cine e, si ea mi-a adus aminte, asa am inceput sa vorbim mai mult...Am vorbit zi de zi foarte mult timp, si pe parcurs ne-am dat seama k ne-am indragostit unul de altul.Era frumos, dar in acelasi timp greu, pentru k eu eram in spania, si nu puteam fi langa ea.
   Credeam k relatia mea cu ea o sa fie o relatie nu prea stransa, pentru k eram intr-o situatie mai nasoala, eu in spania si ea in romania.Eu mai aveam 3 luni pana cand luam vacanta de vara si puteam sa ma duc acasa, sa ma intalnesc cu ea.Timp de 2 luni am vorbit zilnic, imi placea foarte mult sa vorbesc cu ea, ne povesteam orice, parca odata am fi stat impreuna.
   Dupa 2 luni aparut o problema, iar eu cu tatal si sora mea am fost nevoiti sa plecam in tara, eram foarte fericit k merg acasa, si k o s-o pot vedea pe ea, cu toate k plecam acasa datorita unui eveniment foarte neplacut.
   Totul a fost facut din graba, sambata ne-am decis k plecam si tot in aceiasi sambata am plecat...abeea asteptam sa ma intalnesc cu ea, sa o pot tine in brate si sa o sarut.Nimeni nu stia k o sa ma duc acasa, nici macar ea, nu am avut timp sa-i spun, dar vroiam sa-i fac si o surpriza.
   Cand am ajuns acasa am sunat-o, i-am spus k sunt in romania, iar ei nu ii venea sa creada.Ea era la scoala, eu eram la tara, acolo unde locuiesc, si acolo unde ea venea mereu la o matusa.Era luni cand am ajuns eu, ea abeea vineri putea sa vina, au trecut greu zilele astea pentru k eram nerabdator sa o vad.
   A venit si timpul sa ne intalnim, pot sa zic k aveam emotii, pentru k nu stiam cum va reactiona ea, si nu stiam cum sa reactionez si yo, dar cand ne-am intalnit amandoi am uitat de emotii, si a fost mai bine.Ne-am luat in brate si ne-am sarutat.Mi-a placut foarte mult, asa a inceput adevarata relatie...
   A fost foarte placut, ne intalneam zilnic, nu treca seara in care sa nu ne vedem, si deja dupa putin timp yo m-am indragostit foarte mult, nu mai puteam sa stau nici macar o zi fara sa o vad, dar aveam o problema.Parintii ei renovau apartamentul si ea a stat foarte mult in oras, imi era foarte greu.Dar ma duceam dupa ea, si stateam la un prieten de-al meu, numai k sa pot sa ma intalnesc cu ea...
   La inceput totul a mers bine, dar apoi au aparut si certurile, k in orice relatie...:(...De fiecare data cand ne certam sufeream foarte mult, eu am ajuns sa-mi dau seama k o iubesc si i-am aratat asta, si ea ma iubea...Dar totusi ne si certam...
   Tot timpul am stat cu gandul k eu o sa trebuiasca sa ma intorc in spania, gandul asta ma omora, mereu ma gandeam la asta...de cate ori nu eram cu ea, numai la asta ma gandeam.
   Nu stiam ce se v-a intampla cu noi dupa ce eu voi pleca, daca o sa mai fim impreuna, daca nu...eu nu vroiam sa ma despart de ea...pentru k o iubeam si o iubesc...
   Toata vacanta mi-a placut, cat timp am stat cu ea m-am simtit cel mai bine, orice as fi facut nu era k atunci cand stateam cu ea in brate.langa ea era adevarata fericire, pentru k ea era fericirea mea.
   Din pacate a venit timpul k eu sa plec, asta dupa 3 luni si jumatate cat am stat in tara, timp in care ma obijnuisem foarte mult cu ea.Nu puteam sa stau deloc fara ea...si cand a venit timpul sa plec a fost groaznic.Ultima seara amandoi nu puteam sa ne abtinem din plans, incercam dar nu reusam...lacrimile au pus stapanire pe noi...ea mi-a promis k o sa ma astepte...
   Cand a venit timpul sa ii zic "te iubesc" pentru ultima data, sa o sarut, sa o strang in brate pentru ultima data, am simtit k inima imi crapa, nu mai puteam.O tineam de mana si nu vroiam sa plec de langa ea, am vrut sa plec dar a inceput sa planga, nu am putut sa plec, m-am intors si am m-ai sarutat-o odata si i-am zis k o iubesc, k orice s-ar intampla o sa fie bine, si o sa fim impreuna...si am plecat...o auzeam cum plangea, eu la fel...nu ma puteam abtine...si asa a fost despartirea...dureroasa...si acum cand ma gandesc ma doare si inima imi plange...
   Acum cand scriu, sunt in spania, am o luna de cand am venit, de cand am plecat de langa iubirea mea...Cred k v-am lamurit de ce aceasta poveste este o poveste de dragoste trista...Acum vorbim zilnic pe messenger asa cum relatia a inceput...si eu fac tot posibilul sa merg acasa de craciun asa cum i-am promis...dar parintii mei nu imi pot da banii sa merg in fiecare vacanta in romania, asa k eu imi caut de lucru, numai sa pot strange banii de care am nevoie pentru a pleca in tara pentru ea...si intr-un fel sau altul voi reusii si voi merge acasa...i-am promis si vreau sa ma tin de prmisiune...o iebesc si voi face orice pentru iubirea nostra...
   Cam asta este povestea mea si a Madalinei "bebele meu mik"...

By Costi