dragostea, dilema mea!

buna!! am si eu o poveste ca toata lumea!! as vrea sa ma descarc aici si sa primesc un mic sfat de la voi cititorii!! sa ziceam ca ma numesc...Alissya !
Povestea mea...nici nu stiu de unde sa incep!
eu am 21 de ani! in urma cu 4 ani a intrat in viata mea prima mea iubire,neconditionat!pai sa va zic cum a inceput totul O. era un baiat care pe vremea aceea nu il prea aveam la suflet. era prietenul neconditionat al unei prietene de ale mele!eu cu el tot timpul eram in conflicte eu mikutza asa,el insuportabil.si asa a inceput totul!eram in relatii cat de cat bune cu prietena mea,ea si cu O. nu erau intr-o relatie serioasa ,chestii adolescentine....insa nu ma asteptam nici o clipa sa se intample asa ceva!!asa, intr-o seara el m-a sunat sa ma intrebe de ea,eu nestiind nimik ce sa ii fi spus?s-a oferit sa vina cu 2 prieteni la mine in fata casei mele sa stam de povesti era 12 noaptea am acceptat avand in vedere ca pe vremea aceea nu prea ma lasau ai mei sa ies noaptea in orash!ok a venit si am stat de vorba pur si simplu' apoi brusc s-a intamplat..ne-am mai intalnit intamplator si privirea lui..era ceva in ea...si imi placuse de el,bineinteles foarte discret avand in vedere k iubita lui imi era prietena,si tot asa timpul a trecut si...m-am indragostit de el,si culmea el nebunestedin cate s-au intamplat!m se rupse inima in ziua in care prietena mea a aflat imi pare rau si in ziua de azi dar nu mai pot da timpul inapoi. el s-a despartit de ea,,,nu mai aveam ce face,nu am riscat deja o pierdusem pe ea ca prietena dar daca renuntam si la el ii pierdusem pe amandoi ,nu mai aveam ce face deja greseala a fost facuta.mi se rupsese inima ,sufletul cand o vedeam da ce sa fi facut?am gresit enorm am pierdut prietenia cu ea...dar s-a dovedut a nu fi in zadar!relatia cu el a mers foarte bine la inceput totul a fost super,dragoste pe toata mana pe zi ce trece simtem ca il iubesc din ce in ce mai mult...dar asta nu a durat foarte mult poate intr-un fel si din cauza mea!sa va spun ,am gresit si eu,dar in favoarea lui.aveam 17 ani,aveam prietene imi placea sa merg sa ies la disco la suc,insa lui nu prea..ii placeau mult jocurile de norok cartile s.a si nu vroiiam sa stau langa el in timp ce facea astea vroiam sa plec si am plecat bineinteles k nu a zis nimik ma lasat si asta se intampla wekeend-uri intregi :( pana intr-o zi cand am sesizat eu ca nu are niki un rost sa il mai las singur vroiam sa ii fiu alaturi stateam cu el nopti intregi pt ca pur si simplu asa am vrut .nu ma mai duceam la discoteci nu mai faceam nimik doar eram cu el!insa el nu a apreciat asta,si l-a costat foarte scump mai tarziu!! timpul a trecut, eu pe zi ce trecea mai indragostita eram de el ca niciodata,nu vedeam pe nimeni nu auzeam pe nimeni doar pe el'!si de la un timp incepuse sa ma ignore,sa fie mai rece simteam ca se intampla ceva cu el,insa nu stiam ce!Eram asa de distrusa,au inceput zilele si noptile de calvar..il urmaream pur si simplu stateam singura si plangeam ,nu mai stiam ce sa fac,se schimbase ceva la el si eu am simtit!ii spusesem dar cauta motive sa schimbe subiectul por si simplu Ma ignora!!!si intr-o seara in care am decis sa il urmaresc sa vad ce se petrece asta insemanand dupa 1 an de relatie ,dupa cateva ore petrecute afara,nervoasa de tot,ma certasem cu el in seara aia si nu dadusem nicikum de el,si atunci m-am pus pe urmarite' sa imi iau odata piatra aia de pe inima ,si asa statusem cateva ore{3-4} tot pe drumuri,si la sfarsut cand imi pierdusem orice speranta..il gasisem era pe undeva pe strada la 4 dimineata statea''de povesti''cu prietena mea cu care a fost care am mentionat-o la inceput!Cerul se prabusise pe mine...am simtit ca mor cand am vazut.bineinteles ca k m-am dus la ei dar ce sa fac?el nu scosese nici un cuvant,era imun la ce ziceam eu,ei ii tremurau picioarele de rusine vreau sa zic..am patit-o.eram distrusa .imi tremura vocea!el s-a intors si a plecat ,eu dupa el {si in ziua de azi imi pare rau k m-am dus dupa el}in lok sa fiu puternica sa rup tot am fugit dupa el,am plans m-am injosit si orbita de dragostea aceeaa,l-am iertat,dar eram distrusa si fizic si psihic!imi jurase ca nu mai face.am discutat cu el.l-am intrebat daca ma mai vrea a spus da.ce sa fi facut,il iubeam :((...ma durea dar nu il puteam lasa.in fine a trecut m-am facut ca uitasem dar in sufletul meu si acum mai am acea rana!
Timpul a trecut si odata cu el...tot!incepusem sa pierd increderea in el chiar daca incerca sa isi recstige drepturile.totul era diferit,dar nici o clipa nu am incetat sa il iubesc!tot timpul il iubeam orice ar fi facut,dar eram foarte dezamagita.ok pana aici,tinpul a trecut nici nu stiu cum cu bune cu rele ..a fost ok trecusem peste ce sa intamplat a fost loial intr-adevar ,bineinteles ne mai certam cand si cand! si cu toate astea in ultimul timp il simteam diferit,nu mai aveam atentia necesara care o vroiam ,cu toate ca era enorm de gelos,pt approape orice,dar pur si simplu nu mai imi oferise atentie,griji ceea ce asa incetul cu incetul m-a facut sa ma indepartez de el! Cu toate astea ,unde vreau sa ajung e aici.Noi aveam, multi prieteni comuni, fete si baieti.intr-o seara de sambata am fost invitati la o onomastica,la un chef!ok am fost si aclo s-a intamplat ceva.ca toata lumea dansam si noi impreuna sau cu prieteni.si asa am ajuns sa dansez 'un dans' cu M.{un prieten de'al nostru'}si asa dansand a inceput totul.O. ca de obicei dansa in alta parte stiindu-ma numai cu prieteni nu era gelos,dar nu se stie niciodata! si am dansat cu M. si cand ma gandesc ca totul a inceput cand i-am varsat paharul de vin pe bluza.....atunci cand l-am privit,parca era o minune..il cunosteam de mule pe M. dar nicodata nu l-am privit cum il privisem atunci.de la un dans.....
Si iar au trecut cateva zile,ma tot gandeam la M. la dansul acela:) Intr-o seara ma certasem urat cu O. vechea poveste lipsa atentiei din parte lui se enervase si plecase acasa..eu am ramas singura plangand...si atunci...i-am tr un sms lui M.atunci a inceput totul!!ma simt vinovata pt ceea ce voi scrie in continuare dar nu mai pot da timpul inapoi sa repar totul:(
M. era un baiat finut, dragutz,ma intelegea imi vorbea frumos...imi acorda toata atentia de care aveam nevoie era foarte bun cu mine pur si simplu imi placea foarte mult incepea sa imi placa absolut tot la el...cum sa zic intr-un cuvant incepusem sa ma indragostesc sau cel putin asa credeam!! si timpul a trecut eu bineinteles ca eram tot cu O. ne impacasem dar vorbeam si cu M. fara ca O.sa stie nimik.si cum orice se afla a venit momentul rau asteptat O. banuise la inceput ceva apoi aflase.M. mapunea in situatii dificile{ori eu ori el} imi spune ca ma iubeste si ca nu mai suporta situatia si daca mai vrea sa vorbim sa renunt la O.!!cand O. a aflat era distru ce era sa fac...nu am renuntat la el imediat dar simteam ca explodez stiu ca suna 'ciudat' dar nu vroiam sa renunt la niciunu' asa era pe O.il iubeam ..iar de M. cred ca incepusem sa ma indragostesc si totusi...a trebuit sa aleg.Momente tensionate,nopti nedormite si calvarul a inceput! pana intr-un final a trebuit sa aleg si l-am ales pe M. ma gandisem la trecut la cate imi facuse O. momentele alea m-au influentat intr-un fel; O era distrus,era la pamant...plangea ma implora ''de ce nu mi-ai spus de ce nu m-ai avertizat nu vreau sa te pierd te iubesc nu vad viata fara tine''nu mai stiam ce sa fac...simteam ca am nevoie sa ma eliberez ..l-am ales pe M. dar nu oficial! eram distrusa ,si ceva m-a salvat..am plecat din tara dupa o luna ,am fost plecata timp de 3 luni in care am avut timp sa ma gandesc nu stiam ce vreau si cred ca nici acuma!!in timpul asta O. a zis ca ma asteapta .dupa 3 luni am venit inapoi M. a fost si el plecat in alta parte!ce sa fac?din surse sigure am auzit ca O.vorbea des la tel cu o buna prietena de a mea din alta localitate ,vestea asta m-a dezamgit foarte tare.ma data peste cap eram convinsa ca O. nu se schimbase defel.de ce mi-a facut asta imi repetam:(( si asa s-a intamplat hotarata l-am parasit. Si am inceput sa fiu cu M. in ciuda faptului ca nu eram indiferenta de sentimentele fata de O.dar gata nu mai puteam m-a ranit prea mult! Si asa incepe o alta poveste alaturi de M. totul bine si frumos la inceput eram fericita si implinita dar si trista pe de o parte !O. s-a imbolnavit a stat 6 luni in spital era singura lui alinare plangea ,ma suna palngand fiind o fata cu inima i-am spus ca o sa fiu alaturi de el dar atat doar nimic mai mult.si timpul a trecut..alaturi de M.era asa frumos..dar nu pt mult timp..M incepuse sa imi controleze viata nu ma mai lasa niciunde nu mai imi permitea nimik...cateodata imi vorbea aiureah chiar foarte aiurea ,incepusem sa ma indoiesc d toate ce am crezut despre el.M era si e orgolios la el orice mica foarte mica greseala se plateste! asa au inceput certurile,disputele pe teme inutile si geloziile .eu sunt o fire destul de geloasa dar cu limita insa el nu are limita ar in stare sa fie gelos pe orice si oricine.Si cel mai nasol lucru e ca de la un timp imi vorbea foarte urat asta cand se enervase {egal ca pe mine sau din cauza mea} si asta ma durea.il r4especatam si inca il respect dar ceva nu merge nu stiu nu s-a maturizat.ne certam f des ,pe motive foarte aiurea vorbe grele aruncate la nervi din partea lui mai ales ..plangeam suportam nu ma inteleg nici eu de ce///Am uitat sa mentionez faptul ca O. plecase si eu eram in continuare cu M. si acum in prezent tot cu el sunt de 2 ani.... in tot acest timp ma gandisem oare am facut bine ce am facut?? am dat pasarea din mana pt cea din gard....Si in tinmpul asta O. nu a incetat sa ma caute, nu are nici macar o prietena nu si-a inceput o alta viata si nu stiu cand isi va incepe!!Acum cateva zile am vb cu el pe mess...imi marturisise ca inca ma iubeste,ca ma vrea inapoi ca a gresit si el si nu mai supoarta fara mine,nu vrea pe nimeni si tot spera ca ma voi intoarce la el...era trist de fiecare data e asa cu toate ca altadata nu se arata dar in ochii lui nu citesc altceva pt ca il cunosc f bine ca sa ascunda...il cred ce zice 2 ani deja si inca ma mai vrea inca ma mai iubeste atata sinceritate in privirea lui de ce sa nu-l cred?daca nu era asa isi facea si el o viata mi-a zis clar si stiu ca nu are pe nimeni de la prietenii lui cu care tine legatura...Nu am stiut ce sa ii raspund, m-a intrebat cu ma intelg cu M. nu i-am spus nimik mai ult decat'bine'..nu mai stiu ce sa fac ce sa cred,M.se comporta la fel de aiurea cu mine imi vorbeste urat parca nu ma mai suporta am impreasia ca incep sa platesc pt ca am gresit mult in chestiile astea,ca O. a suferit si inca sufera..ca prietena mea a suferit in urma cu 4 ani toate se aduna...nu stiu ce sa mai fac ma gandesc la O. ma gandesc mult la el la tot ce a fost si ce va urma acum...
Nu ma pott desparti de M. nu stiu de ce oare m-am obisnuit foarte mult cu el {nu stam impreuna dar suntem aproape si ne permitem sa ne vedem in fiecare zi},nu stiu ce sa mai fac paraca nu ma mai recunosc M are momentele lui cateodata simt ca nu ma mai iubeste in momentele in care se comporta asa uratcu mine,apoi trece si parca e la fel,dar nu stiu pana cand voi mai supoarta asta! Ma gandesc si la O. si imi dau seama ca niciodata nu am incetat sa tin la el tot timpul am avut ceva acolo si pt el!! Nu stiu ce sa fac cum sa mai fac sa fie bine.......
Asta e povestea mea..sau cel mult o parte din ea..sper sa imi spuneti si voi parearea voastra poate o sa imi fie de folos !!!!!

By alissya