Traim din marea noastra iubire...

Intamplator,cautad pe net niste texte dragute de dragoste,dau peste voi si...peste povestile acestea minunate de dragoste.Si povestea mea de dragoste este deosebita..asa cum pentru fiecare femeie poveste EI e deosebita.
Totul a inceput acum...5 ani..cand aveam 16 ani.Pe el l-am cunoscut in grupul meu nou de prieteni..un baiat visator,inalt,brunet si cu cei mai frumosi ochi migdalati si verzi..avea numai 15 ani si era tare timid,in comparatie cu mine care eram zburdalnica,vorbareata,vesela si radeam mai mereu...si ce imi mai placea sa ma joc cu baietii,care mi se pareau asa niste fiinte de caraghioase.Ne-am imprietenit,fara sa stiu ca el deja se indragostise de firea mea deschisa si carismatica.Ne intelegeam bine ,mi se parea tare de treaba.In plus,toti prietenii nostri imi ziceau ca el ma place...Dar imi ziceam mereu ca eu nu aveam niciodata sa ma indragostesc de el...de el??baiatul care vorbea mereu de masini...care aproape niciodata nu zambea...nu radea...si mai tot timpul facea pe seriosul?In plus...imi placea sa-l tachinez numindu-l ”dictionar ambulant” din cauza felului sau formal si excesiv de corect de a vorbi!...Eu mi-am vazut linistita de viata fara sa stiu de visele lui ...care ma aveau pe mine in centrul lor... Timpul a trecut,aproape 2 ani ,timp in care el continua sa ma iubeasca din ce in ce mai mult(acum tare rau imi pare pentru cat a suferit...)Imi placea sa vorbesc cu el cateodata,ma simteam bine in preajma lui...si desi avea un aer atat de formal simteam ca sunt multe de descoperit la el...incetul cu incetul si eu am inceput sa il plac..insa imi negam mereu asta din marea mea mandrie.Mie sa imi placa de un baiat atat de serios si plicticos ca el...??Am inceput sa vorbim prin telefon,ma suna o data la cateva zile si mereu ma plangeam prietenelor mele ca ma sacaie cu discursurile lui plictisitoare...insa apoi imi dadeam seama ca nu era deloc asa.Am inceput sa il descopar...era comic,ma facea sa rad in fiecare minut!Avea un fel fermecator de a vorbi iar vocea lui era atat de placuta...era carismatic,placut...si Doamne ce ras minunat avea...insa nici nu ma gandeam sa recunosc in fata prietenelor mele ca il placeam...atat de mult am negat incat si pe mine m-am convins de asta...
Dar ce intorsatura au luat lucrurile...eram cu totii la o nunta,toti prietenii mei erau prezenti,si el...Eu,ca de obicei asteptam sa vina la mine ca intotdeauna,sa discutam cu orele.Insa planul meu era sa ma port f urat cu el pentru ca el sa nu ma mai placa...Credeam ca asta vreau..cat de imatur nu-i asa? ...insa...uite ca nu a venit.E drept ca a schimbat cateva replici cu mine insa mereu raspundeam f urat iar in final s-a ridicat nervos de la masa si s-a dus..In schimb a intrat in vorba cu o prietena f buna de a mea...radeau,se simteau bine..si desi stateam la aceeasi masa,nici macar o clipa nu ma bagat in seama..chiar si atunci cand eram numai noi trei la masa iar eu stateam chiar langa el...mai dureros a fost atunci cand prietena mea m-a tras la o parte si m-a intrebat ca daca tot nu e nimic intre mine si el,ma voi supara daca incearca ea...?Atunci mi-am dat seama cat de mult il pretuiesc si cat de tare imi doream sa fie totul ca la inceput...eram geloasa!De fapt,imi doream mult mai mult decat cum a fost inainte...Il vroiam pe el...Nu imi venea sa cred ca am fost atat de incapatanata si ca...l-am pierdut pe el,baiatul care a luptat pentru mine mai bine de doi ani...fara ca eu macar sa il bag in seama.Eram atat de suparata insa..ce surprinsa am fost atunci cand m-am invitat in masina lui sa povestim un pic...am mers,fireste.Si acel moment avea sa imi schimbe intreaga viata...mi-a pus o melodie frumoasa si s-a uitat cu subinteles in ochii mei...cu ochii aceia mari si verzi in care se reflecta chiar luna...si a repetat un vers din melodia aceea ...”esti frumoasa ca o stea”...Niciodata nu am simtit ceva mai intens si magic ca in acel moment...iar incepand de a doua zi...am vorbit la telefon in fiecare zi...dupa cateva luni...am inceput sa iesim impreuna...Ne-am sarutat prima data doar dupa 9 LUNI de la seara din masina(fetelor,credeti-ma)mi-a scris scrisori de dragoste,mi-a compus poezii,m-a dus in locuri frumoase...iar cand am facut un an...mi-a daruit un inel...Suntem de aproape doi ani impreuna si la anul ne casatorim...chiar daca drumul pana aici a fost f greu.Mama lui e complet impotriva ...il si santajeaza emotional..de fapt,intreaga lui familie e impotriva dar speram ca vor accepta cu timpul.De asemenea ,prietenele mele mi-au intors spatele si mi-au facut tot felul de povesti...doua dintre ele sunt inca indragostite de el...E trist ca s-a intamplat asa insa am fost binecuvantata cu cea mai frumoasa iubire din cate as fi putut sa gesesc...Il iubesc atat de tare si el la fel..Suntem de nedespartiti,zilnic impreuna si mereu descopar alte lucruri frumoase la el...il iubesc atat de tare incat plang atunci cand pleaca pentru cateva zile undeva fara mine...iubesc tot ce e legat de el...cum imi spune”bebica mea”,cum ma pupa dulce pe toata fata ...cum imi saruta mana de cate ori ne intalnim...cum ma cara in spate cand sunt suparata...cum e mereu aici langa mine..iar eu nu imi doersc decat sa pot sa ii dau aceeasi fericire,ba mai multa...Insa mai e ceva care ma convinge iremediabil ca iubirea noastra e adevarata si mai puternica decat orice...In tot acest timp,nu am facut nici macar o data dragoste...vrem sa facem asta doar in noaptea nuntii noastre.Doar atunci sa ne vedem si simtim trupurile..Asa am ales...Traim doar din imbratisari...saruturi dulci si...marea noastra iubire.Si asta va doresc la toate...

By Irma