Kenan,din Basarabi stagiar în biroul nostru primeste cadou de la fratele lui,navigatorul o motoretă,o minunătie.Este de 100 cmc dar a declarat la Politie 49 cmc-a scăpat astfel de taxe, impozite dar cel mai important lucru este că nu are număr de înmatriculare si nevoie de carnet categoria A pentru condus pe drumurile publice.Consumă foarte putin si am declarat-o ,masina noastră de teren este o plăcere de condus si nu mai putem să-i luăm plăcerea lui Kenan care toată ziua ne îndeamnă
-După amiază mergem la km.45 ,mâine dimineată la 48,după masă la 52,poimâine la Cumpăna,răspoimâine la Agigea –si astfel ne făcea planul pe o saptămână două,înainte.
Era nemaipomenit să simti vântul cum îti învălmăseste părul iar praful,rămâne în urmă ne recunosteau toti mecanicii după dâra de praf ce alene se depunea în urmă…puturoasa. Mergeam asa la toate utilajele si vorbeam cu mecanicii,dacă era cazul căscam ochii la defectiunea care l-a imobilizat,luam decizii întelepte-vii la atelierul de reparatii,sau îi trimeteam trailerul,sau echipele de interventii eram neobositi si ne plăcea că abia astepta motoreta să se avânte,mai departe.Cunosteam situatia mai bine decât santierele si nu mai puteau să facă misto de noi la comadamentul cu generalul Ion Vasile
La comandament se ducea directorul sau ing sef,obligatoriu seful mecanizării sau eu,de obicei ,cel mai bătrân din birou după seful.
Într-o zi la prânz îi spun lui Kenan
-În pauză mergem peste drum în paranteză canal,am văzut niste nuci în departare vreau să fac dulceată,stiu că este foarte bună
-Este nemaipomenită,călutul abia asteaptă…la drum!
Si astfel am plecat în zarea zărilor după nuci-Kenan,neînsurat nu îi ardea de nuci
-Eu mă culc- îsi face semnul dreptcredinciosilor si se întinde în iarbă eu,mă urc în nuc care era plin,nu a trebuit să mă sui prea sus.În timp ce punga mea de naylon se umplea văzând cu ochii văd două fete iesind din iarbă,apropiindu-se de mine si de nuci atât de repede că nu am putut spune nimic
-Ce faci acolo?
-Adun nuci,diseară trebuie să mă dau mare la sotie,vreau să fac dulceată!
-Nu stii că nu e bine să te urci în nuc?Este pom sfânt,uite pe la poale câte nuci sunt si nu trebuia să te urci- fără să mai spună nimic au pus mâna si au început să adune nuci iar eu până m-am dat jos a trebuit doar să tin punga că… gata s-a umplut aveam acum nuci prea multe culese si am strigat
-Kenane n-ai o pungă?-Ele râdeau de punga mea
-Nu-ti ajunge nici pentru jumătate de borcan-si mi-au dat ele o pungă frumoasă, încăpătoare ne-am asezat in iarbă si am sporovăit toti patru-nu mai stiu ce erau…agronoame,economiste nu contează,nu contează daca erau maritate ne-am adus aminte de Bucuresti,de tinerete si ne venea să plângem,si ne venea să râdem iar când a venit ora unu fără un pic ne-au spus
-Noi vom fi si mâine si poimâine,totdeauna aici ,la nuci fiindcă ne-a placut să stăm de vorbă cu voi-eram tineri erau drăgute,dar ne asteptau muncitorii,tăranii si generalul.
Firar el să fie de canal,de agronomie si economie-Peste încă o zi au spart canalul ar fi trebuit să mergem la nuci pe jos,pe la cote diferite,să ne tinem de frânghii,să urcăm si să coborâm taluze cred că ne-ar fi trebuit 2 ore la dus si nu am mai fost la nuci.
Erau întradevăr drăgute si râdeau mult cred si acum că erau două sfinte,miercuri,joi si ….vineri.Nu te gîndi la prostioare doar am râs n-am avut timp de altele…
By Stani
Publica mesaje
Noutati!
English version
Here is our English page. You can also send messeges for public from this section. We will update this section regular.